{"id":2418,"date":"2021-04-25T19:55:18","date_gmt":"2021-04-25T19:55:18","guid":{"rendered":"https:\/\/romaniacolor.ro\/?p=2418"},"modified":"2022-01-09T11:24:15","modified_gmt":"2022-01-09T11:24:15","slug":"sighisoara-orasul-fortificat-medieval-care-este-inca-locuit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/locuri\/sighisoara-orasul-fortificat-medieval-care-este-inca-locuit\/","title":{"rendered":"Sighi\u0219oara, ora\u0219ul fortificat medieval care este inc\u0103 locuit"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea construit\u0103 \u00een secolul XII de coloni\u0219tii sa\u0219i \u0219i p\u0103strat\u0103 \u00een mod aproape neschimbat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, este locuit\u0103 \u0219i \u00een prezent, fiind astfel singura cetate medieval\u0103 din lume.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sighi\u0219oara este o m\u0103rturie remarcabil\u0103 a culturii sa\u0219ilor transilv\u0103neni, o cultur\u0103 de 850 de ani, un exemplu bun al unui mic ora\u0219 medieval fortificat, care a jucat un rol strategic \u0219i comercial important \u00een Transilvania dar \u0219i \u00een \u00eentreaga regiune a Europei Centrale timp de c\u00e2teva secole. Este deasemenea aflat\u0103 la\u00a0frontiera dintre cultura latin\u0103 a Europei Centrale \u0219i cultura bizantin-ortodox\u0103 a Europei de Sud-Est.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea se afl\u0103 \u00een centrul ora\u0219ului Sighi\u0219oara, judetul Mure\u0219.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea este amplasat\u0103 pe malul sudic al r\u00e2ului T\u00e2rnava Mare, pe o coast\u0103 de deal lung\u0103 de 850 m, pe dou\u0103 terase: terasa de jos, Dealul Cet\u0103\u021bii, aflat\u0103 la circa 30 m mai sus de Ora\u0219ului de Jos, iar terasa de sus, Dealul \u0218colii, mai sus cu \u00eenc\u0103 49 m dec\u00e2t terasa de jos.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Popularea Dealului Cet\u0103\u021bii a avut loc \u00een jurul Bisericii M\u0103n\u0103stirii Dominicane, a c\u0103rei construc\u021bie a fost \u00eenceput\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XII-lea. Tot l\u00e2ng\u0103 Biserica M\u0103n\u0103stirii a func\u021bionat \u0219i prima \u0219coal\u0103 din Sighi\u0219oara (men\u021bionat\u0103 documentar \u00een 1522). O \u0219coal\u0103 s-a \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1607 pe l\u00e2ng\u0103 Biserica din Deal, monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103 din secolul al XIV-lea. \u00cen anul 1619 a fost dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 c\u0103direa proprie a \u0218colii din Deal. Scara acoperit\u0103, ini\u021bial cu 300 de trepte, a fost construit\u0103 \u00een 1642.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea este \u00eenconjurat\u0103 de un zid lung de 930 m a c\u0103rui \u00een\u0103l\u021bime era la \u00eenceput de 4 m. Ulterior, \u00een\u0103l\u021bimea zidului a fost m\u0103rit\u0103 \u00een unele locuri p\u00e2n\u0103 la 14 m. Zidul a fost construit \u00eentre secolele XIV \u0219i XVII, ca protec\u021bie \u00eempotriva atacurilor turce\u0219ti. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se mai p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Aceste turnuri au fost construite cu banii breslelor meste\u0219ug\u0103re\u0219ti, care \u00ee\u0219i \u0219i aveau sediul \u00een aceste turnuri. Ast\u0103zi mai putem vedea Turnul cu Ceas, Turnul T\u0103b\u0103carilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul M\u0103celarilor, Turnul Fierarilor, Turnul Cositorarilor, \u0219i Turnul Fr\u00e2nghierilor. Nu au rezistat timpurilor: Turnul \u021aes\u0103torilor, Turnul L\u0103c\u0103tu\u0219ilor, Turnul B\u0103rbierilor, Turnul Dogarilor, precum \u0219i Turnul giuvaergiilor\/aurarilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cel mai \u00eenalt, av\u00e2nd 64 m \u00een\u0103l\u021bime este Turnul cu Ceas. El este cel mai cunoscut, fiind simbolul ora\u0219ului \u0219i obiectivul turistic cel mai c\u0103utat de c\u0103tre vizitatori. Situat pe partea de est a cet\u0103\u021bii, avea o pozi\u021bie strategic\u0103 pentru a apara \u00eentrarea \u00een cadrul cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un punct de atrac\u021bie al Cet\u0103\u021bii Sighi\u0219oara este Casa Vlad Dracul, apar\u021bin\u00e2nd tat\u0103lui lui Vlad \u021aepe\u0219. Legenda spune c\u0103 domitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti s-a n\u0103scut \u00een acest\u0103 cas\u0103 \u00een anul 1431, lucru foarte posibil, dar istoricii ne atrag aten\u021bia de faptul c\u0103 nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 scris\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea este \u00eenscris\u0103 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO din anul 1999 sub denumirea de Centrul Istoric al Sighi\u0219oarei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Romania Color te poate duce s\u0103 cuno\u0219ti cum tr\u0103iesc oamenii Cet\u0103\u021bii Sighi\u0219oara.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cetatea construit\u0103 \u00een secolul XII de coloni\u0219tii sa\u0219i \u0219i p\u0103strat\u0103 \u00een mod aproape neschimbat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, este locuit\u0103 \u0219i \u00een prezent, fiind astfel singura cetate medieval\u0103 din lume.&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2399,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,60,75],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2418","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-cetati-medievale","category-locuri","category-unesco-locuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2418"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3157,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2418\/revisions\/3157"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2418"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}