Una dintre cele mai importante personalit\u0103\u021bi ale istoriei Rom\u00e2niei, este Regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei (1914-1927), acest fapt fiind datorat momentului \u00eenf\u0103ptuirii Marii Uniri.<\/p>\n\n\n\n
Principele Ferdinand Victor Albert Mainrad de Hohenzollern-Sigmaringen s-a n\u0103scut la data de 12\/24 august 1865 \u00een ora\u0219ul Sigmaringen din landul Baden-W\u00fcrttemberg din Germania.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul 1881, la v\u00e2rsta de 15 ani, principele Ferdinand a venit pentru prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, pentru a participa la ceremoniile cu ocazia proclamarii Rom\u00e2niei ca regat, \u0219i a unchiului s\u0103u rege cu numele Carol I al Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul 1886, Principele Ferdinand \u00eencepe cariera militar\u0103, fiind incorporat cu gradul de sublocotenent \u00een Armata Rom\u00e2niei. A fost ofi\u021ber al armatei timp de 38 de ani, trec\u00e2nd treptat prin toate gradele p\u00e2n\u0103 la cel de mare\u0219al.<\/p>\n\n\n\n
Doi ani mai t\u00e2rziu, la v\u00e2rsta de 23 de ani, \u00een noiembrie 1888, devine oficial Principe de Coroan\u0103 al Rom\u00e2niei. Timp de 26 de ani, Ferdinand este Principe Mo\u0219tenitor, ar\u0103t\u00e2nd o extraordinar\u0103 loialitate Regelui Carol I, preg\u0103tindu-se discret \u0219i temeinic pentru a prelua pe cap Coroana de O\u021bel a Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n
Regele Carol I face o vizit\u0103, \u00een anul 1892, la Londra \u0219i Windsor, \u00een care cere Reginei Victoria m\u00e2na Principesei Maria de Edinburgh pentru nepotul s\u0103u. Ferdinand s-a c\u0103s\u0103torit la Sigmaringen, \u00een ziua de 10 ianuarie 1893, cu Principesa Maria a Marii Britanii \u0219i Irlandei, Principes\u0103 de Edinburg \u0219i Principes\u0103 de Saxa-Coburg-Gotha.<\/p>\n\n\n\n
Ferdinand s-a urcat pe tronul Rom\u00e2niei la data de 28 septembrie \/ 11 octombrie 1914 \u0219i a domnit timp de 13 ani, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua mor\u021bii la data de 20 iulie 1927. A murit la Castelul Pele\u0219 din Sinaia la v\u00e2rsta de 61 de ani \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u00e2n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219.<\/p>\n\n\n\n
Domnia Regelul Ferdinand a fost marcat\u0103 de dou\u0103 evenimente majore \u00een istoria Rom\u00e2niei: Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i Marea Unire ce a urmat r\u0103zboiului.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 doi ani de neutralitate, \u00een urma deciziei din 14\/27 august 1916 a Consiliului de Coroan\u0103, prezidat de Regele Ferdinand, Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta (Fran\u021ba, Marea Britanie, Rusia, Italia). Loialitatea sa fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103, t\u0103ria convingerilor sale \u0219i felul irepro\u0219abil \u00een care a servit Na\u021biunea \u0219i Coroana \u00eei aduc numele de Ferdinand \u201dcel Loial<\/em>\u201d. De\u0219i n\u0103scut german \u0219i rud\u0103 apropiat\u0103 a \u00cemp\u0103ratului Germaniei, a a\u0219ezat \u00eenteresul Rom\u00e2niei mai presus de leg\u0103tura lui de s\u00e2nge \u0219i a luptat \u00eempotriva t\u0103rii lui de origine. Profund religios, sensibil \u0219i cu un \u00eenalt sim\u021b moral, Regele Ferdinand a luat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re printr-un mare sacrificiu personal, respect\u00e2ndu-\u0219i astfel promisiunea de a fi \u201dun bun rom\u00e2n\u201d, f\u0103cut\u0103 \u00een jur\u0103m\u00e2ntul depus \u00een fa\u021ba Parlamentului la \u00eencoronare.<\/p>\n\n\n\n Regele Ferdinand nu \u0219i-a sacrificat pentru Rom\u00e2nia doar familia, ci \u0219i credin\u021ba, din cauz\u0103 c\u0103 nu \u0219i-a botezat copiii \u00een ritul catolic, el a fost excomunicat de c\u0103tre Pap\u0103, lucru dureros pentru un catolic fervent cum era el \u0219i care interiorizase perfect deviza familiei sale \u201dNihil sine Deo\u201d (\u201dNimic f\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d).<\/p>\n\n\n\n Dar \u00eenceputul r\u0103zboiului nu a fost deloc favorabil Rom\u00e2niei, care a pierdut sudul \u021b\u0103rii, inclusiv capitala Bucure\u0219ti. Familia Regal\u0103 precum \u0219i Guvernul au fost nevoite s\u0103 se refugieze la Ia\u0219i. Regele Ferdinand nu \u0219i-a pierdut credin\u021ba \u00een for\u021ba de redresare a na\u021biunii sale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd garan\u021bia independen\u021bei \u021b\u0103rii \u0219i prijinul moral al solda\u021bilor \u0219i al popula\u021biei civile afectate de \u00eenfr\u00e2ngerile suferite, epidemii \u0219i foamete.<\/p>\n\n\n\n Dar Armata Rom\u00e2n\u0103, condus\u0103 de generalii Alexandru Averescu \u0219i Eremia Grigorescu, ajuta\u021bi de misiunea francez\u0103 condus\u0103 de generalul Henri Berthelot, a dovedit un eroism deosebit reu\u0219ind stabilizarea frontului \u00een b\u0103t\u0103liile epice de la M\u0103r\u0103\u015fti (11\/24 iulie \u2013 19 iulie\/1 august 1917), M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti (24 iulie\/6 august \u2013 21 august\/3 septembrie 1917) \u015fi Oituz (26 iulie\/8 august \u2013 9\/22 august 1917). Apoi ofensiva Armatei Rom\u00e2ne va elibera \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat procesul de realizare a statului na\u021bional-unitar, prin unirea provinciilor istorice Basarabia, Bucovina \u0219i Transilvania cu Vechiul Regat.<\/p>\n\n\n\n La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I a fost \u00eencoronat drept rege al Rom\u00e2niei Mari, primind din partea poporului supranumele de \u201d\u00centregitorul<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Istoria va fi mereu plin\u0103 de pove\u0219ti deosebite, unele frumoase, altele eroice, multe dramatice. Romania Color este gata s\u0103-\u021bi arate locuri pline de istorie \u0219i pove\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Una dintre cele mai importante personalit\u0103\u021bi ale istoriei Rom\u00e2niei, este Regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei (1914-1927), acest fapt fiind datorat momentului \u00eenf\u0103ptuirii Marii Uniri. Principele Ferdinand Victor Albert Mainrad de…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2336,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[48,43],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2432","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-istorie","category-oameni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2432"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2433,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2432\/revisions\/2433"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2336"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2432"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}