Dup\u0103 un parcurs de 2.858 km, Fluviul Dun\u0103rea se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 form\u00e2nd Delta Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
La sf\u00e2r\u0219itul cursului s\u0103u, Dun\u0103rea se desparte \u00een trei bra\u021be principale. Prima bifurca\u021bie este \u00een amonte de ora\u0219ul Tulcea, unde Bra\u021bul Chilia se \u00eendreapt\u0103 spre nord, av\u00eend lungimea cea mai mare (120 km) \u0219i debitul de aproximativ 60% din total. \u00cen aval de ora\u0219ul Tulcea are loc a doua bifurca\u021bie. Bra\u021bul Sulina este cel mai scurt av\u00e2nd 64 km, fiind drept, regularizat, canalizat \u0219i este folosit pentru naviga\u021bie. Lucr\u0103rile pentru a face Bra\u021bul Sulina navigabil au avut loc \u00eentre 1862 \u0219i 1902, iar lungimea bra\u021bului a sc\u0103zut de la 93 km la 64 km, iar volumul de apa s-a dublat la 18% \u00een present. Bra\u021bul Sf\u00e2ntul Gheorghe, cel mai sudic dintre bra\u021be, are o lungime de 108 km \u0219i un debit de 24% din volumul de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Delta Dun\u0103rii are o suprafa\u021b\u0103 de 3.443 km2 \u0219i este a doua ca m\u0103rime din Europa.<\/p>\n\n\n\n
Este cea ma bine convervat\u0103 delt\u0103 a Europei, iar \u00een anul 1991 a intrat \u00een patrimonial mondial al UNESCO fiind clasificat\u0103 ca rezerva\u021bie a biosferei.<\/p>\n\n\n\n
Flora Deltei Dun\u0103rii num\u0103r\u0103 peste 2.000 de specii de copaci \u0219i plante.<\/p>\n\n\n\n
Fauna Deltei Dun\u0103rii este de peste 2.500 de specii de insect, molu\u0219te, reptile, amfibieni \u0219i mamifere. Dar p\u0103s\u0103rile \u0219i pe\u0219tii sunt cele care ofer\u0103 iubitorilor de natur\u0103 cele mai incredibile momente ale vacan\u021bei lor \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Sunt peste 360 de specii de p\u0103s\u0103ri \u0219i 45 de specii de ap\u0103 dulce.\u00a0\u00cen Delta Dun\u0103rii g\u0103sim cea mai mare colonie de pelicani comuni\u00a0(Pelecanus onocrotalus) din Europa, peste 18.500 exemplare, dar \u0219i\u00a060% din popula\u021bia mondial\u0103 de cormoran mic\u00a0(Phalacrocorax pygmeus<\/em>)\u00a0\u0219i 50% din cea de g\u00e2sc\u0103 cu g\u00e2t ro\u0219u (branta ruficollis).\u00a0\u00cen apele Deltei Dun\u0103rii \u00eent\u00e2lnim cel mai mare pe\u015fte de ap\u0103 dulce din lume \u2013 morunul (Huso huso). Specie contemporan\u0103 cu dinozaurii, morunul poate tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la 100 de ani \u0219i poate dep\u0103\u0219i ca m\u0103rime un autobuz.<\/p>\n\n\n\n Dintre mamiferele de aici amintim mistre\u021bul, vulpea, vidra, nurca, hermina, iepuri de camp, \u0219acalul auriu \u0219i multe altele.\u00a0O pas\u0103re deosebit\u0103 pe care o g\u0103sim aici este vulturul codalb.<\/p>\n\n\n\n Unul dintre fenomenele cele mai spectaculoase din Delta Dun\u0103rii \u00eel reprezint\u0103 apari\u021bia unui grup mare de cai salb\u0103tici\u021bi \u00een zona P\u0103durea Letea. Ei sunt urma\u0219ii cailor elibera\u021bi sau sc\u0103pa\u021bi de localnici de-a lungul vremii. Num\u0103rul acestor cai este estimat \u00eentre 400 \u0219i 600 exemplare.<\/p>\n\n\n\n Delta Dun\u0103rii este locul c\u0103utat de turi\u0219tii iubitori de natur\u0103 care vor g\u0103si un loc unic cu mult peste a\u0219tept\u0103rile lor.<\/p>\n\n\n\n Descoper\u0103 Delta Dun\u0103rii \u00eempreun\u0103 cu Romania Color.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 un parcurs de 2.858 km, Fluviul Dun\u0103rea se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 form\u00e2nd Delta Dun\u0103rii. La sf\u00e2r\u0219itul cursului s\u0103u, Dun\u0103rea se desparte \u00een trei bra\u021be principale. Prima bifurca\u021bie este…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2345,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[60,81,78,75],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2438","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-locuri","category-natura-salbatica","category-posibilitati","category-unesco-locuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2438"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2439,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438\/revisions\/2439"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2345"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2438"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}