{"id":2440,"date":"2021-04-26T18:52:53","date_gmt":"2021-04-26T18:52:53","guid":{"rendered":"https:\/\/romaniacolor.ro\/?p=2440"},"modified":"2021-04-26T18:52:55","modified_gmt":"2021-04-26T18:52:55","slug":"castelul-corvinilor-simbol-al-epocii-cavaleresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/locuri\/castelul-corvinilor-simbol-al-epocii-cavaleresti\/","title":{"rendered":"Castelul Corvinilor, simbol al epocii cavalere\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aflat \u00een partea sud-vestic\u0103 a Transilvaniei, \u00een ora\u0219ul Hunedoara, din jude\u021bul cu acela\u0219i nume, povestea Castelului Corvinilor (cunoscut \u0219i cu numele de Castelul Huniazilor) \u00eencepe cu 600 de ani \u00een urm\u0103, atunci c\u00e2nd, \u00een anul 1409, nobilul Voicu, \u00eempreun\u0103 cu fra\u021bii s\u0103i, Radu.\u0219i Mogo\u0219, primesc din partea Regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, o mo\u0219ie care cuprindea \u0219i o cetate regal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cetatea regal\u0103 era o fortifica\u021bie de piatr\u0103, \u00een form\u0103 elipsoidal\u0103, orientat\u0103 nord-sud av\u00e2nd zidurile groase de 2 m ce erau realizate din calcar dolomitic \u0219i piatr\u0103 de r\u00e2u luate chiar din apropiere.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fiul nobilului Voicu, Ioan (Iancu) de Hunedoara (cunoscut \u0219i ca Ioan Huniade sau Ioan Corvin) a decis, \u00een anul 1440, transformarea cet\u0103\u021bii de pe Dealul S\u00e2npetru, \u00eentr-un castel impun\u0103tor, cu o arhitectur\u0103 care s\u0103 dea imaginea unei fort\u0103re\u021be indistructibile \u00een fa\u021ba atacurilor du\u0219manilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u0219i Ioan de Hunedoara a locuit o perioad\u0103 mic\u0103 de timp \u00een castel, fiind aproape toat\u0103 via\u021ba sa \u00een campanii militare, el a dorit s\u0103-i dea acestuia un aspect care s\u0103 \u00eei semene personalit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anii ce au urmat, au fost ridicate ziduri noi, flancate de \u0219apte turnuri circulare \u0219i rectangulare, precum \u0219i spa\u021bii interioare, lucr\u0103rile fiind \u00eencheiate \u00een anul 1446. Aceste lucr\u0103ri pot fi admirate \u0219i ast\u0103zi, cum ar fi Turnul Buzduganului (Turnul pictat), Turnul Capistrano, Turnul pustiu (Turnul Crinului) sau Turnul Tobo\u0219arilor (care sunt turnuri circulare), precum \u0219i Turnul vechi de poart\u0103, Turnul por\u021bii de vest dar \u0219i Turnul por\u021bii de est (acestea fiind turnuri rectangulare).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A doua etap\u0103 de construc\u021bie ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1480, atunci c\u00e2nd se construiesc Capela, Palatul administrativ, Palatul Mare dar \u0219i Loggia Matia. Dac\u0103 pentru primele construc\u021bii este folosit stilul gotic, loggia este printe primele construc\u021bii de factur\u0103 renascentist\u0103 din Transilvania.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Palatul Mare, aflat pe latura vestic\u0103 a castelului, are dou\u0103 s\u0103li impresionante dispuse una deasupra celeilalte. Cea de la parter, numit\u0103 Sala Cavalerilor, este \u00eemp\u0103\u021bit\u0103 de un \u0219ir de coloane octogonale din marmur\u0103 ro\u0219ie. Aceasta era sala \u00een care se servea masa cu ocazii festive. Deasupra este Sala Dietei, locul unde se \u00eemt\u00e2lneau, discutau \u0219i se luau toate deciziile Dietei Transilvaniei. Accesul c\u0103tre aceast\u0103 sal\u0103 se face pe o scar\u0103 \u00een spiral\u0103 al c\u0103rui portal cuprinde blazonul familiei Corvin.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen incinta castelului poti descoperi terasa de artilerie, o construc\u021bie militar\u0103 realizat\u0103 \u00een secolul XVII pe vremea Principelui Gabriel Bethlen.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La data de 13 aprile a anului 1854, \u00een timpul unei furtuni, un tr\u0103snet a provocat un incendiu mistuitor. Fl\u0103c\u0103rile au transformat \u00een scrum acoperi\u0219ul din \u0219indril\u0103, grinzile, sc\u0103rile de lemn, plafoanele \u0219i au devastat aproape \u00eentregul castel, singura u\u0219\u0103 de lemn care nu a fost atins\u0103 a fost cea a \u00eenchisorii, veche de aproape 500 de ani.\u00a0Vreme de aproape 10 ani, castelul a fost p\u0103r\u0103sit, \u00eens\u0103 apoi, a intrat \u00een cea mai ampl\u0103 opera\u021biune de restaurare, \u00eentins\u0103 pe aproape 40 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ast\u0103zi, Castelul Corvinilor este una din cele mai importante puncte pe harta turi\u0219tilor veni\u021bi \u00een Rom\u00e2nia, atra\u0219i de istorie, de epoca cavalerilor, \u0219i care vor putea acum experiementa o c\u0103l\u0103torie \u00een timpurile acelea pe toat\u0103 perioada vizitei lor la castel.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Romania Color este gata s\u0103 te \u00eenso\u021beasc\u0103 atunci c\u00e2nd vei hot\u0103r\u00ee s\u0103 vizitezi Castelul Corvinilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aflat \u00een partea sud-vestic\u0103 a Transilvaniei, \u00een ora\u0219ul Hunedoara, din jude\u021bul cu acela\u0219i nume, povestea Castelului Corvinilor (cunoscut \u0219i cu numele de Castelul Huniazilor) \u00eencepe cu 600 de ani \u00een&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2348,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,60],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2440","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-cetati-medievale","category-locuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2440","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2440"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2440\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2441,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2440\/revisions\/2441"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2440"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2440"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}