Construite \u00een secolele I \u00ee.C \u0219i I d.C. pe vremea Regatului Dac, aceste fort\u0103re\u021be arat\u0103 o fuziune neobi\u0219nuit\u0103 a tehnicilor \u0219i conceptelor arhitecturale militare \u0219i religioase din perioaada epocii clasice din Europa. Ele ne vorbesc despre civiliza\u021bia viguroas\u0103 \u0219i inovatoare a poporul dac.<\/p>\n\n\n\n
Cele \u0219ase fort\u0103re\u021be dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tie au format sistemul defensiv al Regatului Dac din perioada domniei lui Burebista (82 \u00ee.Hr \u2013 44 \u00ee.Hr.) \u0219i p\u00e2n\u0103 a lui Decebal (85 d.Hr. \u2013 106 d.Hr.). Un complex de cet\u0103\u021bi \u0219i a\u0219ez\u0103ri dacice special create \u0219i amplasate pentru a forma un sistem defensiv foarte puternic. Ele au fost construite \u00eempotriva amenin\u021b\u0103riilor tot mai mari ale Imperiului Roman, care \u00ee\u0219i dorea s\u0103 cucereasc\u0103 Dacia. Ele au fost cea mai \u00eenalt\u0103 expresie a dezvolt\u0103rii materiale geto-dace, modul \u00een care au fost ridicate \u00eenc\u0103 nu este bine cunoscut nici la acest moment, iar ruinele r\u0103mase sunt dup\u0103 mii de ani tot impun\u0103toare \u0219i transmit pe mai departe legendele create.<\/p>\n\n\n\n
Cele \u0219ase cet\u0103\u021bi sunt: Sarmizegetusa Regia, Luncani \u2013 Piatra Ro\u0219ie, Coste\u0219ti \u2013 Blidaru, Coste\u0219ti \u2013 Cet\u0103\u021buie, B\u0103ni\u021ba (toate aflate \u00een jude\u021bul Hunedoara) \u0219i C\u0103p\u00e2lna (aflat\u0103 \u00een jude\u021bul Alba).<\/p>\n\n\n\n
Cea mai important\u0103 fortifica\u021bie este Cetatea Sarmizegetusa Regia,.capitala regatului dac. Aceasta cuprindea \u00een perimetrul s\u0103u cetatea, zona sacr\u0103 \u0219i a\u0219ezarea civil\u0103. La aproximativ 100 m est de cetate, pe dou\u0103 terase, se afl\u0103 zona sacr\u0103, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces apoi termin\u00e2ndu-se \u00eentr-o pia\u021bet\u0103. \u00cen acest spa\u021biu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular \u0219i circular. A\u0219ezarea civil\u0103 format\u0103 din cartierele de est \u0219i de vest se \u00eentindea pe c\u00e2teva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacic\u0103 documentat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Aici se aflau grupuri de locuin\u021be, ateliere me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti, depozite, hambare, instala\u021bii de captare \u0219i distribuire a apei potabile. \u00centr-una din aceste locuin\u021be a fost descoperit celebrul vas ceramic av\u00e2nd scris \u201dDECEBALVS PER SCORILO\u201d, inscrip\u021bie care a st\u00e2rnit o mul\u021bime de controverse.<\/p>\n\n\n\n
Cetatea Piatra Ro\u0219ie, situat\u0103 \u00een satul Luncani, integrat\u0103 \u00een sistemul defensiv al Daciei din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tie, este ridicat\u0103 din piatr\u0103, are form\u0103 patrulater\u0103, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prev\u0103zut\u0103 cu patu turnuri de ap\u0103rare, situate \u00een col\u021burile incintei, iar un al cincilea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortifica\u021biei. Numele cet\u0103\u021bii a fost dat datorita pietrei de culoare ro\u0219ie folosit\u0103 la ridicare cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Cetatea Coste\u0219ti \u2013 Blidaru, aflat\u0103 pe un platou al culmii dealului c\u0103reia \u00eei poat\u0103 numele (Blidaru) era o fortifica\u021bie ce cuprindea dou\u0103 incinte, unite \u00eentre ele \u0219i av\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u0219ase turnuri puternice.<\/p>\n\n\n\n
Cetatea Coste\u0219ti \u2013 Cet\u0103\u021buie, este o fortifica\u021bie care avea un prim sistem de ap\u0103rare realizat dintr-un val de p\u00e2m\u00e2nt, cu o baz\u0103 de circa 6 \u2013 8 m \u0219i cu o \u00een\u0103l\u021bime de 2 \u2013 2,5 m, care proteja partea superioar\u0103 a dealului, platoul \u0219i terasele. Pe platou se afl\u0103 urmele a dou\u0103 turnuri ce erau locuite. Cetatea era avanpostul sistemului de fortifica\u021bii ce ap\u0103ra capitala. Distrus\u0103 \u00een timpul primuli r\u0103zboi daco-roman din 101-102 d.C., cetatea a fost ref\u0103cut\u0103 rapid \u0219i distrus\u0103 definitiv \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi daco-roman din 105-106 d.C.<\/p>\n\n\n\n
Cetatea Bani\u021ba avea sarcina de a bloca accesul invadatorilor c\u0103tre Sarmizegetusa Regia dinspre sud. Fortifica\u021biile cuprindeau construc\u021bii cu scop militar, ziduri de incint\u0103, turnuri, platforme de lupt\u0103 \u0219i val de ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n
Cetatea de la C\u0103p\u00e2lna, parte a sistemului defensiv al dacilor, avea o form\u0103 oval\u0103 cu zidurile groase de peste trei metri ce se pot observa \u0219i ast\u0103zi, \u00eempreun\u0103 cu turnul de ap\u0103rare cu latura de aproape zecce metri.<\/p>\n\n\n\n
Toate aceste cet\u0103\u021bi \u0219i fort\u0103re\u021be dacice fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen imagine este Marele Templu Circular ce se afl\u0103 \u00een cadrul site-ului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.<\/p>\n\n\n\n
Romania Color va fi al\u0103turi de tine atunci c\u00e2nd vei dori s\u0103 faci o c\u0103l\u0103torie \u00een timp p\u00e2n\u0103 \u00een perioada regilor Daciei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Construite \u00een secolele I \u00ee.C \u0219i I d.C. pe vremea Regatului Dac, aceste fort\u0103re\u021be arat\u0103 o fuziune neobi\u0219nuit\u0103 a tehnicilor \u0219i conceptelor arhitecturale militare \u0219i religioase din perioaada epocii clasice…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2351,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[63,60,75],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2442","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-antichitate","category-locuri","category-unesco-locuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2442"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2443,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2442\/revisions\/2443"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2351"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2442"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}