{"id":2457,"date":"2021-04-26T19:23:53","date_gmt":"2021-04-26T19:23:53","guid":{"rendered":"https:\/\/romaniacolor.ro\/?p=2457"},"modified":"2021-04-26T19:23:55","modified_gmt":"2021-04-26T19:23:55","slug":"castelul-bran-intre-istorie-si-legenda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/locuri\/castelul-bran-intre-istorie-si-legenda\/","title":{"rendered":"Castelul Bran, \u00eentre istorie \u0219i legend\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Istoria Castelului Bran \u00eencepe \u00een anul 1377 c\u00e2nd, la 19 noiembrie, cancelaria regelui maghiar Ludovic cel mare (Ludovic I de Anjou) emite un act prin care acord\u0103 locuitorilor Bra\u0219ovului privilegiul construirii unui castel. Acest document \u00eendeamn\u0103 sa\u0219ii (popula\u021bie de origine german\u0103 venit\u0103 \u00een Transilvania \u00een secolul al XII-lea) s\u0103 participe la construc\u021bia Castelului Bran.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anul 1388 se \u00eencheie construc\u021bia castelului. Acesta este ridicat pe o st\u00e2nc\u0103 abrupt\u0103 ce domin\u0103 trec\u0103toarea pe drumul comercial ce traverseaz\u0103 Mun\u021bii Carpa\u021bi. Castelul are at\u00e2t rolul de vam\u0103 \u0219i re\u021bine 3% din valoarea m\u0103rfii care intr\u0103 \u0219i iese din Transilvania, c\u00e2t \u0219i rolul de fort\u0103rea\u021b\u0103 ce trebuie s\u0103 protejeze grani\u021ba impotriva mai ales a expansiunii Imperiului Otoman.\u00a0<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anul 1407, Sigismund de Luxemburg ofer\u0103 castelul ca feud\u0103, \u00een schimbul loialit\u0103\u0163ii, aliatului s\u0103u, domnitorului \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, pentru a se putea retrage aici \u00een caz de atac al turcilor. \u00cen 1419, dup\u0103 \u00eencetarea din via\u021b\u0103 a voivodului, instabilitatea politic\u0103 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eel determin\u0103 pe Sigismund s\u0103 preia castelul \u0219i s\u0103 \u00eel \u00eencredin\u0163eze principilor Transilvaniei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iancu de Hunedoara, princepe al Transilvaniei, \u00eei \u00eenfr\u00e2nge la Bran pe turcii care au vrut s\u0103 intre principat \u00een anul 1441. Atunci Iancu de Hunedoara, pentru sprijinul dat de sa\u0219i \u00een b\u0103t\u0103lie le re\u00eent\u0103re\u0219te privilegiile acordate locuitorilor Bra\u0219ovului de Mircea cel B\u0103tr\u00een \u0219i de Sigismund.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Vlad \u0162epe\u015f este aliat cu Branul \u0219i Bra\u0219ovul \u00een timpul primei sale domnii (1448) \u0219i \u00een perioada de p\u00e2n\u0103 la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea la \u00eenceputul anului 1459, \u00een timpul celei de-a doua domnii (1456 \u2013 1462), armata sa trece prin Bran \u0219i atac\u0103 Bra\u015fovul pentru a rezolva conflictul cu sa\u015fii care cereau taxe vamale tot mai mari \u015fi \u00eel sus\u0163ineau pe oponentul s\u0103u la tron. Vlad \u0162epe\u015f arde suburbiile ora\u015fului \u015fi omoar\u0103 sute de sa\u015fi, provoc\u00e2nd comunitatea s\u0103seasc\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune \u015fi s\u0103-l zugr\u0103veasc\u0103 \u00een cronici ulterioare drept un tiran extrem de s\u00e2ngeros.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anul 1918 Transilvania devine parte a Rom\u00e2niei Mari. La data de 1 decembrie 1920 cet\u0103\u021benii Bra\u0219ovului ofer\u0103 castelul, ca urmare a unei hot\u0103r\u00e2ri unanime a consiliului or\u0103\u0219enesc, reginei Maria a Rom\u00e2niei, descris\u0103 \u00een document ca o \u201emare regin\u0103, care ( \u2026) r\u0103sp\u00e2nde\u0219te binecuv\u00e2ntare pretutindeni unde p\u0103\u0219e\u0219te, cucerind astfel cu irezistibil av\u00e2nt inimile popula\u021biei \u021b\u0103rii \u00eentregi\u201d. Castelul devine astfel re\u0219edin\u021ba favorit\u0103 a Reginei Maria, pe care \u00eel va restaura \u0219i amenaja.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dar motivul principal pentru care turi\u015ftii aleg s\u0103 viziteze Castelul Bran este reprezentat de legenda care s-a creat \u00een jurul acestuia. Cea mai reprezentativ\u0103 legend\u0103 a Transilvaniei, cea a lui Dracula sau a lui Vlad \u0162epe\u015f, este legat\u0103 incontestabil de Castelul Bran.\u00a0Domnitorul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Vlad \u0162epe\u015f, este asociat cu Dracula, de\u015fi datele istorice nu confirm\u0103 prezen\u0163a \u00eendelungat\u0103 a acestuia la Castelul Bran.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu toate acestea, zona este promovat\u0103 prin intermediul imaginilor unui vampir, care se hr\u0103nea cu s\u00e2ngele du\u015fmanilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u015fi turi\u015ftii vin \u00een c\u0103utarea legendei Contelui Dracula, iar totul \u00een jur accentueaz\u0103 latura mitic\u0103 a acestuia, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, istoria Castelul Bran \u00eei fascineaz\u0103 deopotriv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rom\u00e2nia Color v\u0103 invit\u0103 la o vacan\u021b\u0103 unic\u0103 pe aceste meleaguri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Istoria Castelului Bran \u00eencepe \u00een anul 1377 c\u00e2nd, la 19 noiembrie, cancelaria regelui maghiar Ludovic cel mare (Ludovic I de Anjou) emite un act prin care acord\u0103 locuitorilor Bra\u0219ovului privilegiul&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2372,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,60],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-2457","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-cetati-medievale","category-locuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2457"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2458,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457\/revisions\/2458"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2457"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2457"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2457"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=2457"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}