{"id":3182,"date":"2022-01-10T16:41:15","date_gmt":"2022-01-10T16:41:15","guid":{"rendered":"https:\/\/romaniacolor.com\/?p=3182"},"modified":"2022-01-10T18:23:04","modified_gmt":"2022-01-10T18:23:04","slug":"petrache-poenaru-de-la-revolutia-sociala-la-revolutia-culturala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/oameni\/petrache-poenaru-de-la-revolutia-sociala-la-revolutia-culturala\/","title":{"rendered":"Petrache Poenaru de la revolu\u021bia social\u0103 la revolu\u021bia cultural\u0103."},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 10 ianuarie 1799 se n\u0103\u0219tea la Bene\u0219ti, \u00een jude\u021bul V\u00e2lcea din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Petrache Poenaru.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A fost revolu\u021bionar, inventator, pedagog, inginer, matematician, fizician, politician.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cunoscut ca participant activ al Revolu\u021biei de la 1821 dar \u0219i al Revolu\u021biei de la 1848 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Petrache Poenaru este \u00een primul r\u00e2nd recunoscut ca inventator al stiloului, o revolu\u021bie cultural\u0103 cu un impact major \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 22 de ani s-a al\u0103turat cu entuziasm mi\u0219c\u0103rii revolu\u021bionare ce a cuprins na\u021biunea rom\u00e2n\u0103, fiind un bun organizator ajunge secretar, \u0219ef al cancelariei lui Tudor Vladimirescu, conduc\u0103torul Revolu\u021biei de la 1821. \u00cen cadrul Revolu\u021biei se remarc\u0103 prin \u00eenfiin\u021barea \u0219i conducerii primului ziar rom\u00e2nesc numit \u201dFoaie de propaganda\u201d pentru a transmite tuturor idealurile revolu\u021bionare dar \u0219i prin schimbarea culorilor steagurilor Revolu\u021biei din alb-albastru \u00een tricolor albastru-galben-ro\u0219u, av\u00e2nd semnifica\u021bia: Libertate \u2013 prin albastrul cerului, Dreptate \u2013 prin galbenul ogoarelor \u0219i Fra\u021bie \u2013 prin ro\u0219ul s\u00e2ngelui, culori ce se reg\u0103sesc \u0219i ast\u0103zi pe drapelul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Revolu\u021biei de la 1821, Petrache Poenaru pleac\u0103 la Viena \u0219i Paris, unde studiaz\u0103 filologia \u0219i ingineria, devenind absolvent al \u0218colii Politehnice din Paris.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cea mai important\u0103 realizare este inven\u021bia \u0219i brevetarea primului toc rezervor din lume, mai \u00eent\u00e2i la Viena \u0219i apoi la Paris \u2013 brevet 3208, din 25 mai 1927, cu titlul \u201dCondeiul port\u0103re\u021b f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, aliment\u00e2ndu-se \u00eensu\u0219i cu cerneal\u0103\u201d (\u201dLa Plume portable sans fin, qui s\u2019alimente elle-meme avec de l\u2019ancre\u201d). Se remarc\u0103 din titlul brevetului cele dou\u0103 calit\u0103\u021bi importante \u0219i anume c\u0103 este portabil \u0219i se alimenteaz\u0103 u\u0219or cu cernel\u0103, spre deosebire de pana ce se folosea \u00een epoc\u0103, ce era dependent de o c\u0103limar\u0103 din care se alimenta foarte des cu pu\u021bin\u0103 cerneal\u0103. Era un sistem care care impinge cerneala spre v\u00e2rful \u00een care este montat\u0103 peni\u021ba printr-o u\u0219oar\u0103 ap\u0103sare a lui, o inven\u021bie ce a revolu\u021bionat domeniul instrumentelor de scris.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 terminarea studiilor de la Paris, se reintoarce \u00een \u021bar\u0103 unde se implic\u0103 \u00een multe activit\u0103\u021bi: \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een 1832 era profesor de fizic\u0103 \u0219i de matematic\u0103 la Colegiul Sf. Sava din Bucure\u0219ti; s-a \u00eemplicat \u00een dotarea \u0219colilor; \u00een 1837 a tradus primul curs de Geometrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 iar \u00een 1838 un curs de Algebr\u0103, a fost coautor al primului Dic\u021bionar Francez-Rom\u00e2n\u0219 va introduce sistemul metric zecimal \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, este implicat \u00een \u00eenfiin\u021barea \u0218colii de Poduri \u0219i \u0218osele.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 unirea Principatelor Rom\u00e2ne din 1859, Poenaru ajunge \u00een preajma Domnitorului Alexandru Ioan Cuza; \u00eentr\u0103 \u00een politic\u0103 \u0219i ajunge ministru de externe.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A contribuit activ la \u00eenfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii Filarmonice, la \u00eenfiin\u021barea primei Gr\u0103dini Botanice dar si a Muzeului Na\u021bional de Antichit\u0103ti. Petrache Poenaru a fost ales membru titular al Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne \u00een anul 1870.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Petrache Poenaru a militat pentru eliberarea romilor din robie, fiind chiar \u00eenchis pentru acest demers.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Petrache Poenaru a murit la 2 octombrie 1875 la Bucure\u0219ti, la v\u00e2rsta de 76 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Bellu din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Imaginea articolului este pictura \u201dPortretul lui Petrache Poenaru\u201d realizat\u0103 \u00een anul 1868 de Constantin Lecca (1807-1887) aflat\u0103 la Muzeul Municipiului Bucuresti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 10 ianuarie 1799 se n\u0103\u0219tea la Bene\u0219ti, \u00een jude\u021bul V\u00e2lcea din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Petrache Poenaru. A fost revolu\u021bionar, inventator, pedagog, inginer, matematician, fizician, politician. Cunoscut ca participant activ al&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3166,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[43,51],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-3182","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-oameni","category-stiinta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3182","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3182"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3182\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3191,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3182\/revisions\/3191"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3166"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3182"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=3182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}