\u00cen anul 1956, \u00een timpul lucr\u0103rilor la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Cernavod\u0103, \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, regiunea Dobrogea, au fost descoperite urmele unei civiliza\u021bii vechi. O echip\u0103 de arheologi, condus\u0103 de profesorul Dumitru Berciu, a \u00eenceput s\u0103paturile la o necropol\u0103, unde \u00een interiorul unui morm\u00e2nt surpat au fost g\u0103site cele dou\u0103 statuete de lut ars.<\/p>\n\n\n\n
Studiate, cele dou\u0103 statuete au primit numele de \u201dG\u00e2nditorul\u201d \u0219i \u201dFemeie \u0219ez\u00e2nd\u201d \u0219i au fost atribuite unei civiliza\u021bii preistorice \u2013 cultura neolitic\u0103 Hamangia.<\/p>\n\n\n\n
Piese unice \u00een lume, cele dou\u0103 statuete \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 notorietate datorit\u0103 modului \u00een care realizatorul lor a surprins atitudinea uman\u0103 meditativ\u0103, fapt excep\u021bional pentru epoca \u00een care a fost creat.<\/p>\n\n\n\n
Cele dou\u0103 statuete din lut ars sunt cele mai faimoase obiecte preistorice g\u0103site pe teritoriul Rom\u00e2niei, devenind un simbol cultural al \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n\n\n\n
\u201dG\u00e2nditorul\u201d reprezint\u0103 un b\u0103rbat a\u0219ezat pe un mic sc\u0103unel din piatr\u0103, st\u00e2nd cu coatele pe genunchi \u0219i sprijinindu-\u0219i capul \u00een m\u00e2ini, \u00eentr-o pozi\u021bie care arat\u0103 c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un moment \u00een care este cufundat \u00een g\u00e2ndurile lui. Are capul oval, un g\u00e2t lung, iar gura, ochii \u0219i nasul sunt bine definite. Fruntea este \u00eengust\u0103 iar urechile sunt reprezentate prin orificii circulare.<\/p>\n\n\n\n
\u201dFemeie \u0219ez\u00e2nd\u201d afi\u0219eaz\u0103 la r\u00e2ndul ei o pozi\u021bie g\u00e2nditoare, \u00eens\u0103 \u021bin\u00e2ndu-\u0219i am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile pe un picior \u0219i stand pe jos, f\u0103r\u0103 sc\u0103unel. Are piciorul st\u00e2ng \u00eentins, cel drept \u00eendoit, soldurile sunt bine definite \u0219i fa\u021ba la fel de expresiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul 2000, o comisie UNESCO a inclus cele dou\u0103 statuete \u00eentr-o list\u0103 scurt\u0103 de a celor 10 artefacte ale culturii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti care ar trebui sa ne reprezinte planeta \u0219i care s\u0103 nu dispar\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u201dG\u00e2nditorul\u201d \u0219i \u201dFemeie \u0219ez\u00e2nd\u201d se g\u0103sesc expuse la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
Hamangia este o cultur\u0103 din Neoliticul t\u00e2rziu, ce a fost descoperit\u0103 pe \u00eentreg teritoriul Dobrogei, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria. Este numit\u0103 a\u0219a dup\u0103 situl archeologic din vechiul sat Hamangia (din 1929 se nume\u0219te satul Baia), \u00een judetul Tulcea, Dobrogea, c\u00e2nd \u00een anul 1953, s\u0103p\u0103turile arheologice care au avut loc de-a lungul Lacului Golovi\u021ba, au descoperit urmele unei civiliza\u021bii preistorice.<\/p>\n\n\n\n
Cultura Hamangia a \u00eenceput \u00een jurul anilor 5250\/5200 \u00ee.Hr. \u0219i a durat p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anilor 4550\/4500 \u00ee.Hr. A fost absolvit\u0103 de cultura Boian \u00een expansiune \u00een trecerea ei c\u0103tre cultura Gumelni\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen anul 1956, \u00een timpul lucr\u0103rilor la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Cernavod\u0103, \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, regiunea Dobrogea, au fost descoperite urmele unei civiliza\u021bii vechi. O echip\u0103 de…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3419,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[63],"tags":[],"powerkit_post_featured":[],"class_list":["post-3418","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-antichitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3418"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3423,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions\/3423"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3418"},{"taxonomy":"powerkit_post_featured","embeddable":true,"href":"https:\/\/romaniacolor.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/powerkit_post_featured?post=3418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}